Treichl a fost azi extrem de categoric la Viena, cu ocazia prezentarii rezultatelor semestriale ale grupului financiar austriac, declarand, potrivit Mediafax, ca listarea BCR ar fi o prostie si el va face tot posibilul pentru a evita acest lucru. CEO-ul Erste a adaugat ca daca vor fi fortati sa faca listarea, in conformitate cu prevederile din contractual de privatizare, o vor face, dar el va fi foarte “suparat”.
“Eu am tot respectul pentru pozitia si competentele analitice asupra acestei situatii ale sefului Erste.Si intr-adevar o listare ar putea sa aiba efecte neplacute in situatiile financiare ale Erste. Insa oricat de iritanta ar fi pentru unii, pentru noi listarea este foarte importanta. Nu este treaba mea sa analizez efectul listarii asupra Erste. Responsabilitatea mea este pentru societatea pe care o conduc si fata de actionarii acesteia”, a fost comentariul lui Costel Ceocea, presedintele SIF Moldova, singura societate de investitii financiare care a incercat pana acum sa blocheze unele decizii importante ale BCR, pentru a determina austriecii sa respecte contractul de privatizare si sa listeze banca.
SIF Moldova a fost si prima societate care a cerut aprobarea actionarilor pentru gasirea unor alte moduri de valorificare a participatiei de la BCR, daca listarea nu se va realiza.
“Listarea este prioritara pentru noi, deoarece poate creste valoarea activelor, ca sa nu mai vorbim de posibilitatile de lichidizare pe care ni le ofera dupa aceea. Oferta de la Petrom, de exemplu, a fost o oportunitate, in conditiile in care pretul nu reflecta nici pe departe valoarea companiei”, a spus Ceocea, adaugand ca societatea de investitii nu a subscris in oferta Petrom. Potrivit lui Ceocea, este “un pic exagerata”, perceptia negativa in urma esecului acestei tranzactii.
Seful SIF Moldova atrage atentia ca identificarea unei solutii de exit de la BCR se loveste de legislatia pietei de capital care limiteaza competentele pe care administratorii si directorii societatii le au. Astfel, articolul 241 din legea pietei de capital spune ca actele de instrainare ale unor active, a caror valoare depaseste 20%, din totalul activelor imobilizate, mai putin creantele, vor fi incheiate numai dupa aprobarea prealabila de catre Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor, care in cazul SIF-urilor este foarte greu de intrunit, din cauza cerintelor de cvorum.
“Acest articol nu ne lasa practic sa vindem decat un pachet de 1,5% din BCR”, spune Costel Ceocea, adaugand ca legea societatilor comerciale le-ar da dreptul la mai mult, insa cum legislatia nu este armonizata, SIF-urile sunt “prinse” in aceste complicatii.
De aceea, presedintele SIF Moldova insista asupra faptului ca SIF-urile trebuie sa aibe o reactie unita.
“O pozitie comuna nu ar putea decat sa ne aduca beneficii. Cred ca daca SIF-urile ar sta impreuna pentru orice solutie, rezultatele oricaror negocieri ar fi mult mai bune. Pana acum nu am avut o pozitie armonizata si sigur ca nu am avut decat de pierdut”, a punctat Ceocea.
El a adaugat ca nu crede ca vreunul dintre SIF-uri ar “trada”. Daca un SIF si-ar vinde separate participatia, celelalte vor pierde avantajul din prezent, in statutul BCR fiind trecut ca unele decizii importante, de exemplul majorarilor de capital, se pot lua doar cu votul a 75% dintre actionari. SIF-urile detin in prezent 30,12% din actiunile BCR.
Ioan Cuzman, seful SIF Banat – Crisana, a declarat telefonic ca va studia declaratiile facute de Treichl la Viena, dupa care isi va exprima propriul punct de vedere pe tema listarii BCR.
Ceilalti sefi de SIF-uri nu au putut fi contactati pana la publicarea articolului. In urma cu aproximativ o luna, Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, declara ca nu mai accepta o amanare a listarii BCR. Oficialii Erste au purtat discutii la Viena cu SIF Banat Crisana si SIF Oltenia.
Din Consiliul de Administratie al BCR fac parte si doi sefi de SIF-uri, Tudor Ciurezu de la SIF5 si Mihai Fercala de la SIF3.
Pana in acest moment, cei de la SIF Moldova au fost singurii care au adoptat o pozitie de forta in raport cu austriecii de la Erste. Pozitiile nuantate de la un SIF la altul ar putea fi un atu important pentru Erste in obiectivul sau de a impiedica listarea BCR.
Erste se angajase prin contractul de privatizare sa listeze BCR in cel mult trei ani de la preluare, adica pana in octombrie 2009, dar ulterior a reusit sa semneze un acord de amanare cu SIF-urile prin care listarea a fost amanata cel mult doi ani.
Aceasta saptamana a fost una “nebuna” pentru SIF-uri, dupa cum recunosc chiar reprezentantii acesteia, un grup de actionari care detin peste 5% din actiunile fiecarui SIF cerand in urma cu cateva zile consiliilor de administratie sa convoace AGA pentru a cere listarea BCR.
Pana in prezent, doar SIF Moldova a hotarat convocarea AGA.
Conducerea BCR declarase de mai multe ori de la inceputul anului ca nu este un moment potrivit pentru listarea bancii, avand in vedere lichiditatea redusa de pe piata de capital. Pe de alta parte, austriecii au fost acuzati, inclusiv de directorul general al Bursei de la Bucuresti, Valentin Ionescu, ca incearca sa gaseasca tot felul de motive pentru a nu lista banca, in conditiile in care o cotare la un pret mai mic decat cel platit la momentul preluarii pachetului majoritar le-ar crea probleme in fata propriilor actionari. Erste platise 3,75 miliarde de euro pentru preluarea BCR in 2006, echivalentul a 7,65 euro pe actiune, dar anul trecut evaluau banca la mai putin de jumatate, conform unei oferte de cumparare de actiuni adresata altor actionari decat SIF-urile.
