Unul dintre cei mai puternici si mai influenti bancheri de pe piata, Radu Ghetea vorbeste intr-un interviu pentru antena3.ro despre nevoia de a gasi alte variante de finantare fata de modelul practicat pana acum in care economia functiona cu credite alimentate din resursele bancilor – mama din strainatate.
“Una dintre lectiile crizei este aceea ca nu trebuie sa ne bazam doar pe fondurile atrase de la bancile - mama. Criza economico-financiara mondiala pe care o traversam este determinata de acumularea unor dezechilibre cronice ale balantelor de plati in multe tari si de volumul de credite acordate in raport cu capacitatea economiei reale”, spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si seful bancii cu capital de stat CEC Bank.
Potrivit acestuia, piata financiar – bancara continua sa fie atractiva pentru investitori, insa nu trebuie exclusa posibilitatea ca, in contextul evolutiilor externe, volumul de finantari bazat pe resursele provenite din exterior sa scada.
“Ca atare, ar trebui identificate surse alternative pentru a sustine creditarea”, puncteaza Radu Ghetea.
Subiectul unei reduceri a expunerii bancilor straine pe Romania in contextul crizei datoriilor suverane care bantuie Europa a fost lansat in dezbaterea publica de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu, in cursul lunii noiembrie. In primul trimestru al acestui an, bancile grecesti isi redusesera expunerile cu 120 mil. euro, in timp ce francezii au retras 4,8 mld. Euro. Austriecii, care controleaza mai multe din marile banci de pe piata – BCR, Raiffeisen, Unicredit Tiriac Bank, Volksbank - au adus insa inca o jumatate de miliard de euro in Romania. In acest moment, dependent sistemului bancar romanesc de bancile din zona euro depaseste cu mult orice alta piata emergenta, in conditiile in care acestea au o pondere de 99,4% din piata de credit catre sectorul nonbancar, cu mult peste cota detinuta de aceste banci in Ungaria (82,4%), Polonia (63,2%), Turcia (20,6%) sau Rusia (18,9%), dupa cum rezulta din ultimele date ale Bancii Reglementelor Internationale.
De asemenea, atat banca centrala cat si bancherii comerciali au inmultit avertismentele catre piata ca banii sunt din ce in ce mai scumpi si accesul la ei este tot mai greoi in actualul context de criza economica.
Ce variante de finantare alternativa ar trebui insa create?
“Consider ca ar trebui incurajata economisirea pe termen lung pentru a asigura resurse pentru acordarea de finantari pe termen lung, iar acest lucru s-ar putea realiza inclusiv prin stimulente de natura fiscala. Trebuie abordata tema economisirii interne fara insa a afecta consumul, fiind necesare politici de echilibrare a actiunilor de stimulare a economisirii si cresterii consumului pe baze sanatoase”, spune seful bancherilor.
Acesta lasa de inteles ca statul prin politica sa de taxe ar putea incuraja bancherii sa puna la punct premisele pentru atragerea de depozite pe termen lung si astfel sa reporneasca motorul economisirii.
In acest moment, bancile au in cea mai mare parte depozite cu maturitate de pana la un an sau doi ani in timp ce creditele au fost acordate pe perioade de pana la 30 sau 35 de ani.
Dezechilibrul care exista in piata bancara intre banii atrasi de banci prin depozite si cei acordati sub forma de imprumut se vede in raportul credite/depozite, care la nivel de sistem era de circa 118% la jumatatea acestui an, dupa cum rezulta din datele Bancii Nationale a Romaniei. Dintre bancile mari, CEC Bank, ING Bank sau Banca Transilvania se numarau printre institutiile de credit cu un nivel de depozite atrase mai mare decat volumul de credite acordat, insa majoritatea jucatorilor importanti au raporturi de peste 100%, bazandu-se in politica de creditare, in special, pe accesul la liniile de finantare asigurate de catre bancile – mama, care in mediul economic actual sunt mult mai putin preocupate de finantarea subsidiarelor pe care le au aici.
De unde mai pot fi atrasi bani pentru finantari atunci?
“O solutie este lansarea de emisiuni de obligatiuni corporative pe piata de capital, acestea putand deveni un instrument eficient pentru finantarea activitatii companiilor. In plus, introducerea de obligatiuni garantate cu creante imobiliare si creante asupra sectorului public ar permite institutiilor de credit sa atraga resurse financiare la un cost mai scazut decat prin alte instrumente, ceea ce ar putea conduce la diminuarea costurilor creditarii ipotecare si catre sectorul public”, explica Ghetea.
Radu Ghetea este inca din 2000 presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, asociatie profesionala care reprezinta interesele tuturor celor 40 de banci active la nivel local. Din aceasta postura, detine un rol – cheie in cadrul consultarilor care au loc cu banca central si cu autoritatile in ceea ce priveste legislatia care reglementeaza mediul bancar. Ghetea este unul dintre cei mai puternici bancheri din Romania, a lucrat ani buni inainte de 1989 in Banca Romana de Comert Exterior, apoi din 1994 timp de 13 ani pentru banca greceasca Alpha Bank facand parte din echipa care a pregatit terenul pentru intrarea pe piata. Din 2007, a trecut la sefia CEC, banca de stat. La nivelul ARB, tocmai a fost ales la inceputul acestei luni Florin Danescu in pozitia de presedinte executiv, Ghetea ramanand insa presedintele Consiliului Director al ARB.
Din aceasta pozitie, seful Asociatiei Romane a Bancilor si al CEC Bank – situat in top 10 dupa active, pledeaza pentru “ o atentie deosebita” ce ar trebui acordata IMM-urilor, pronuntandu-se pentru o sustinere “pe scara cat mai larga a business-urilor care s-au adaptat crizei” de catre piata financiar – bancara, care sa le ofere instrumente specifice de garantare si contragarantare.
IMM-urile, desi au cea mai importanta contributie in economie, au fost unul dintre cele mai incercate sectoare de catre criza economica. Mai mult, scaderea consumului si, implicit a vanzarilor, a facut ca multe dintre ele sa nu isi mai poata rambursa imprumuturile contractate anterior de la banci si sa ajunga in insolventa. Lipsa unei atentii deosebite din partea bancherilor se vede si in datele unui studiu al Comisiei Europene cara arata ca 48% dintre solicitarile de credite ale IMM-urilor au fost response de catre bancile din Romania, in timp ce media in Uniunea Europeana este de 22,5%, iar disponibilitatea de a acorda credite a scazut aici cu 41% fata de un ritm de 29% in UE.
Relatia proasta a IMM-urilor cu bancile se vede si in alte statistici. Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, spunea saptamana trecuta facand referire la acelasi studiu al Comisiei Europene pe 2011 ca doar 14 – 16% dintre acestea sunt creditate de catre banci fata de 70% cat este ponderea la nivelul Uniunii Europene.
Seful bancherilor este de parere ca in 2012 provocarea pentru toti jucatorii din economie va fi reducerea vulnerabilitatilor crizei internationale si deci, “gasirea de solutii eficiente”.
“In functie de impactul viitor si durata crizei internationale, bancile isi vor adapta strategia de dezvoltare pe piata locala. In scenariul persistentei efectelor crizei, este posibil sa asistam in continuare la cresterea creditelor neperformante, iar bancile vor fi obligate sa constituie noi provizioane ceea ce va eroda profiturile institutiilor de credit si implicit aportul din impozitul pe venit la bugetul de stat. Probabil, ca in anumite situatii se va pune problema intaririi bazei de capital, dar ma astept sa nu ridice probleme in ciuda a ceea ce se intampla acum in plan international”, subliniaza Radu Ghetea.
Acesta este de parere ca anul viitor orice procent de crestere economica este stimulativ pentru incredere.
Pentru crestere economica sustenabila, bancherul mizeaza, in linii mari, pe accelerarea absorbtiei fondurilor europene, dezvoltarea de proiecte mari in infrastructura, cresterea competitivitatii in anumite sectoare economice si stimularea sanatoasa a consumului.
In sectorul bancar, Ghetea se asteapta ca proaspatul Regulament de creditare destinat populatiei sa fie aplicat de catre banci la nivelul lunii ianuarie 2012. Trebuie spus, ca inceputul anului viitor inseamna si trecerea bancilor la obligativitatea raportarilor financiare dupa standardele internationale IFRS.
Noul Regulament de creditare pentru populatie este mai restrictiv cu creditele de consum fata de cele imobiliare, seful ARB explicand ca descurajarea creditarii in valuta in special pentru comsum este o masura necesara pentru a reduce riscurile creditarii si ca ar putea conduce la cresterea volumului de credite in lei. Insa, Ghetea considera ca efectul asupra mixului actual de credite leu – valuta va fi puternic vizibil “mai degraba pe termen mediu”.
“Pentru a putea vorbi de cresteri de doua cifre ale creditarii este necesara mai intai temperarea efectelor crizei internationale”, este de parere presedintele CEC Bank.
In opinia acestuia, sistemul bancar actual este intr-o stare de echilibru, in ciuda accentuarii crizei datoriilor suverane, “datorita masurilor luate de Banca Nationala a Romaniei, calitatii managementului, lipsa operatiunilor toxice si aportului actionarilor”.
Conform datelor BNR, indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar este de 13,43% la finele trimestrului al treilea. Nivelul minim de solvabilitate al institutiilor de credit este reglementat la 8%, dar in cadrul procesului de supraveghere prudentiala banca central impune un nivel de minim 10%. In ultimii doi ani, actionarii bancilor au injectat in sistemul financiar din Romania peste 1,3 mld. euro.
Pe de alta parte, creditele neperformante, cu restante mai mari la plata de 90 de zile, au crescut insa de la cota de circa 2% in martie 2008 la peste 13,4% in august 2011.
„Constituirea de provizioane atat pe segmentul corporate cat si pe retail, generata de inrautatirea calitatii portofoliilor de credite pe fondul deteriorarii conditiilor economice, a mentinut presiunea pe rezultatele nete raportate de institutiile de credit”, detaliaza seful Asociatiei Bancilor din Romania.
Potrivit datelor centralizate la noua luni, pierderile bancilor in acest interval erau de peste 175 mil. euro, iar in ultimul trimestru nu sunt date care sa indice ca trendul se schimba. Deci, sunt toate premisele ca 2011 sa fie pentru banci al doilea an consecutiv pe pierdere.
