“Romania a trecut printr-un moment mult mai delicat decat acum, in perioada 1998-2000, cand va aduceti probabil aminte de cele 2 club loan-uri pe care a trebuit sa le faca BNR in conditiile in care Romania nu mai putea sa plateasca 106 milioane de dolari, scadenta la iulie 2008. Cu exceptia Erste, toate celelate grupuri mari erau atunci prezente in Romania, iar la acel moment nici nu facusera investitiile pe care le-au realizat intre timp. Cand s-a pus problema ca Romania nu-si poate plati datoria, s-a facut o suprasubscriere a sumei. Ce am inteles eu atunci: Romania are un vino-incoa, are o atractie reprezentata de lipsa serviciilor bancare de pe aceasta piata”, a declarat Radu Ghetea (foto).
El a adaugat ca Romania este acum intr-o pozitie mult mai buna decat multe tari din UE, in special fata de Grecia, Spania, Portugalia, Italia, tarile care se afla acum in centrul ingrijorarilor din cauza datoriilor pe care le au.
El a adaugat ca Romania este acum intr-o pozitie mult mai buna decat multe tari din UE, in special fata de Grecia, Spania, Portugalia, Italia, tarile care se afla acum in centrul ingrijorarilor din cauza datoriilor pe care le au.
“Eu nu cred ca vreo banca din Romania se va retrage pentru a merge de exemplu in Croatia sau mai stiu eu unde. Sigur, daca banca-mama hotaraste ca nu mai vrea sa aiba operatiuni externe as intelege”, a subliniat seful ARB.
In ceea ce priveste o posibila retragere a liniilor de finantare catre filialele din Romania, Ghetea a mentionat ca “bancile-mama iti dau liniile de finantare daca ai nevoie de ele. Nu ti le da nimeni sa stai pe ele”.
“Eu cred ca pe masura ce se va stabili si bugetul de stat pe anul viitor, la o tara atat de mare exista in continuare posibilitatea finantarii. Probabil fiecare banca isi va cauta propria nisa , pe care o considera mai profitabila si pe care sa o gestioneze fara riscuri mari”, a spus Radu Ghetea.
Seful bancherilor a tinut sa sublinieze totodata ca Romania nu este in situatia de a umbla dupa finantare, asa cum este cazul Greciei sau Italiei.
“Atata timp cat Romania are alternative de a se finanta intern, nu ar trebui sa facem atatea scenarii”, a declarat Ghetea.
Presedintele ARB nu crede nici in scenariul unor inchidere masive de unitati bancare, dar admite faptul ca bancile ar putea continua procesul de renuntare la unele dintre unitatile mici, in special dintre cele deschise in magazine sau mall-uri.
“Nu se pune problema ca o banca sa inchida sucursala din Cluj sau Timisoara, de exemplu. Sunt o gramada de agentii dechise in marile magazine, mall-uri. E clar ca multe din acestea nu mai renteaza sa le tii in functiune si unele au fost deja retrase din piata. Nu se pune insa problema unor inchideri masive pentru ca va veni momentul cand trendul se va schimba. Consumul nu poate fi oprit, poate fi incetinit, poate fi temporar limitat, dar dorinta oamenilor de a-si realize anumite vise nu poate fi oprita cu nimic”, a subliniat Radu Ghetea.
O pozitie similara a avut si presedinte-executiv al ARB, Florin Danescu, care si-a inceput in mod oficial mandatul in aceasta luna. Danescu este fostul presedinte al Romanian International Bank (RIB), dar a lucrat inclusiv in Ministerul Finantelor.
“Miscarile in economie sunt atat de rapide, iar o banca este atat de bine racordata la ele incat politicile se pot schimba foarte repede. Daca discutam despre evolutia numarului de unitati bancare, am putea sa ne raportam la evolutia economiei. Daca am avut crestere economica, iar aceasta se mentine putem sa mentinem nivelul retelei de astazi”, a spus Florin Danescu.
Danescu va coordona activitatea de lobby a bancilor in fata celorlalte institutii, principalele provocari ale ARB fiind implementarea cu succes a standardelor internationale de raportare financiara (IFRS) de la inceputul anului viitor, modificarea si completarea legii insolventei si a a reglementarilor BNR privind lichiditatea bancilor.
Cel mai apropiat obiectiv dintre acestea, implementarea IFRS la nivelul sistemului bancar, va permite ca rezultatele financiare ale oricarei banci din Romania sa poata fi comparate cu celel ale oricarei banci din lume, urmand sa existe acelasi sistem de provizionare, de tratare a comisioanelor.
“Speram ca dupa Anul Nou tot sistemul bancar sa raspunda <ready> la inceputul anului viitor. Nu fac un secret ca ARB a cerut ca ziua de 3 ianuarie sa fie zi nelucratoare bancara, adica sa nu lucreze cu publicul. Autoritatile ne-au ascultat cu mare atentie cand am cerut acest lucru”, a mentionat Ghetea.
ARB a inceput si un program de educare financiara a populatiei, in conditiile in care un studio GFK a realizat ca majoritatea populatiei nu are cunostinte elementare despre termenii bancari. Seful bancherilor spune de altfel, ca nu este de acord cu ideea ca din lipsa de informare a clientilor au avut in de castigat pana la urma tot bancile.
“Bancile au facut profit 1-2 ani, dar acum se confrunta cu un volum mare de credite neperformante pe care trebuie sa le acopere cu provizioane foarte mari. Nu as spune ca a castigat cineva. E un sistem cu doi perdanti: bancile si clientii. Poate ar fi totusi un castigator: apetitul de consum care la noi era atrofiat. Valul creditarilor a contribuit la dezvoltarea economica a tarii”, afirma Radu Ghetea.
Restantele la banci au explodat in ultimii ani, totalizand 20 miliarde de lei (4,6 miliarde de euro) la sfarsitul lunii septembrie.
