Bancpost, situata in topul primelor zece banci de pe piata si care ar urma sa fuzioneze cu Alpha Bank la nivel local, intentioneaza sa isi creasca volumul de finantari adresate microintreprinderilor, unul dintre sectoarele cele mai lovite de criza si unde nevoia de capital rulant este vitala.
Planul de crestere al bancii elene pe acest segment, adica al firmelor cu o cifra de afaceri de pana la 2 mil. euro pe an, se concentreaza pe o extindere a pachetului de servicii destinat clientilor existenti in portofoliul bancii cu produse de creditare si din zona de tranzactionare.
“Nivelul confortabil al veniturilor pe acest segment, atat pe credite cat si din tranzactii, face ca segmentul pe ansamblu sa nu fie generator de pierderi (in businessul unei banci – n.r.). Acest segment a fost lovit puternic de criza, mult mai puternic decat cel al persoanelor fizice, si ar fi meritat un sprijin mult mai mare din partea bancilor si a statului”, afirma Ana Cernat, Executive manager pentru Small Business Banking Sector in cadrul Bancpost, pozitie din care are pe mana divizia de companii mici si persoane fizice autorizate (PFA), respectiv peste 10% din activele totale ale bancii. La finele lunii septembrie a anului trecut, activele totale ale Bancpost se ridicau la valoarea de 4,57 mld. euro.
Bancherul confirma astfel semnalele date la finele anului trecut de catre Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, care spunea ca in Romania numai 14 – 16% dintre IMM-uri sunt creditate de catre banci fata de o medie de 70% la nivelul Uniunii Europene, sugerand ca nu exista o deschidere suficienta a creditorilor catre acest segment important din economie.
Pana acum in programul guvernamental Mihail Kogalniceanu destinat finantarii IMM-urilor, din cei 3.800 de clienti inscrisi pe site-ul AIPPIMM (Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri), 480 au optat pentru Bancpost, din care 320 au depus cerere. Bancpost ofera prin acest tip de linie de credit companiilor cu o cifra de afaceri de pana la 1 mil. euro finantari pe un an de pana la 125.000 lei (circa 30.000 euro) la o dobanda de 9,3%, din care doua treimi este subventionata de catre stat. De la startul programului si pana acum, banca greceasca a acordat credite in valoare de 1,7 mil. lei (400.000 euro).
“Produsul nu este unul strict profitabil, daca ne gandim strict la credit…acest program inseamna pentru noi o punte catre viitor. Este devreme pentru a trage concluzii in ceea ce priveste programul Kogalniceanu”, explica Ana Cernat. Ea adauga ca este nevoie de un “reglaj”, asa cum s-a intamplat si cu programul guvernamental “Prima Casa”, unde procesul a fost de asemenea anevoios la inceput.
Micii intreprinzatori au nevoie de simplificare si de o birocratie redusa la minim cand este vorba de accesarea unui credit. “Aceasta este problema lor principal, alaturi de cea a garantiilor”.
Reprezentantul Bancpost nuanteaza discutia privind sprijinul pe care bancherii ar trebui sa il acorde companiilor afectate de criza in sensul ca un ajutor trebuie sa vina inainte ca lucrurile sa scape de sub control.
“Sa luam un exemplu: unui client din segmentul companii mici ii scade afacerea din cauza situatiei economice – situatie in care se gasesc multi clienti. Daca solutia de restructurare a datoriilor de la banca, sau de la stat, nu vine la timp, el este nevoit sa isi reduca lichiditatile si implicit capitalul rulant, punand furnizorii in asteptare, pentru a-si achita atat obligatiile catre banci, cat si catre stat…Mai putin capital rulant inseamna mai putine venituri, afacerea sufera mai mult, pierde facilitati de tip reduceri si poate distruge relatia construita in timp cu furnizorii sai. In aceasta situatie, capacitatea sa de rambursare scade”, explica Ana Cernat de la Bancpost. Ea adauga ca statul a ajuns un colector de datorii chiar mai eficient decat bancile.
Criza se propaga pe trei canale principale asupra veniturilor persoanelor fizice – somajul, inflatia si cursul de schimb. Insa, socul nu se transmite imediat asupra salariului unui angajat asa cum se intampla in cazul unei companii, careia ii scad comenzile, pierde clienti, deci veniturile sale se reduc intr-un timp foarte scurt, in conditiile in care simte, in paralel, impactul cursului de schimb si al inflatiei.
Efectul este dublat daca luam in calcul ca dificultatile companiei de a-si rambursa datoriile catre banca se rasfrang si asupra angajatilor companiilor aflate intr-o asemenea situatie, care la randul lor au de platit rate la credite si depind de stabilitatea castigului lunar.
“Sa nu uitam ca peste 50% din forta de munca din sectorul privat e angajata in microintreprinderi cu cifra de afaceri pana in 2 milioane de euro. Acesti angajati sunt clienti ai bancilor, au credite ipotecare, credite de consum, carduri. Lipsa unui sprijin real pentru acest segment va insemna un efect de domino cu consecinte in zona creditelor garantate sau negarantate”, avertizeaza sefa diviziei de companii mici si PFA din Bancpost.
In Romania, microintreprinderile numarau la finele anului 2010 aproximativ 2,29 milioane de angajati din peste 4,15 milioane de salariati la nivelul economiei rezulta dintr-un studiu realizat de o firma de consultanta pe baza datelor centralizate la Registrul Comertului.
Dintr-un total de 613.080 de firme inregistrate la finele lui 2010, in economie se regasesc 601.553 microintreprinderi (peste 98% din numarul companiilor din Romania), 9.062 de companii mici, 2.022 de companii medii si 443 de companii mari (cu o cifra de afaceri de peste 50 mil. euro). Microintreprinderile genereaza o cifra de afaceri insumata de 206 mld. lei (49 mld. euro) pe an, ceea ce inseamna 40% din Produsul Intern Brut al Romaniei din 2010. Vulnerabilitatea la criza reiese insa din analiza bilanturilor depuse pentru anul 2010, care arata ca segmentul microintreprinderilor este singurul din cele patru categorii de firme mai sus enumerate care a incheiat pe pierdere, valoarea totala a acesteia ridicandu-se la 2,36 mld. euro. Si asta in conditiile in care nivelul datoriilor totale raportate la activele totale ajunge la 80% la microintreprinderi fata de 65% in cazul companiilor mici (cele cu o cifra de afaceri de pana la 10 mil. euro pe an) si ajunge la 41% la companiile mari. Cele mai expuse sectoare economice din acest punct de vedere sunt cel energetic, sectorul de comunicatii, dezvoltarile imobiliare, constructiile si comertul, conform studiului citat.
Efectul se resimte in calitatea portofoliului de credite al bancherilor.
“Sectorul micro ramane insa un sector fragil si trebuie sa fim vigilenti in alegerea afacerilor pe care le finantam. Mai mult, clientii sunt dispusi sa lucreze acum mai indeaproape cu bancile. Multe neperformante au aparut si din cauza faptului ca scopul imprumutului nu era bine definit sau monitorizat sau corelat, iar planul de afaceri incomplete”, explica Ana Cernat, potrivit careia in portofoliul bancii elene stocul de credite neperformante urmeaza tendinta pietei si se afla peste media inregistrata la nivelul Bancpost.
Ce alternativa de finantare are sectorul micilor afaceri, cel mai lovit de insolvente? Teoretic, fondurile europene, unde gradul de absorbtie era la finele anului trecut de 5,5% si unde cea mai mare parte a fondurilor au mers fie catre companiile de stat din infrastructura, fie catre marile firme private cu proiecte in domeniul competitivitatii economice.
Cat cantaresc microintreprinderile in businessul bancilor. Supravietuitorii crizei, tinta de crestere a bancherilor
Desi peisajul actual al companiilor mici nu arata roz, executivii Bancpost sustin ca au gasit cheia cresterii si ca sunt pregatiti sa isi atinga obiectivele.
“Politicile si actiunile noastre ne vor ajuta sa acordam mai multe credite clientilor viabili, “supravietuitorilor” crizei. Ii sustinem sa acceseze fonduri europene si suntem alaturi de ei pentru a acoperi cu cat mai multe produse specifice nevoia de capital rulant, avand in vedere decalajele comerciale in crestere - in continuare motivul numarul unu al solicitarilor de credit”, afirma Ana Cernat de la Bancpost. Ea afirma ca una din tintele operationale ale acestui an este scurtarea fluxului de asteptare a clientilor pentru accesarea liniilor de credit.
Structura bazei de clienti Companii Mici si Persoane Fizice Autorizate a bancii elene prezinta un avantaj major pentru ca doua treimi dintre acestia inseamna potential de creditare si de tranzactionare.
“Prioritatea noastra este acum utilizarea eficienta a bazei de clienti, imbunatatirea relatiei cu acestia si cresterea veniturilor. Tinta este sa devenim pentru multi dintre acesti clienti banca de relatie principala. Vom realiza acest lucru prin promovarea pachetelor tranzactionale lansate cu succes in 2011. Adaugam acestor pachete, in trimestrul I al 2012, componente de creditare”, precizeaza bancherul.
Divizia Companii Mici si Persoane Fizice Autorizate a Bancpost gestioneaza active de peste 300 mil. euro, in timp ce portofoliul de depozite ajunge la aproximativ 200 mil. euro.
In termen de clienti, numarul acestora este de circa 50.000, din care numai o treime au credite luate de la banca.
“Un alt pilon al strategiei noastre este reprezentat de abordarea unor noi sectoare, cum ar fi agricultura”, puncteaza sefa diviziei de profil.
In acest moment, desi nu exista raportari oficiale pentru microintreprinderi, valoarea finantarilor bancare acordate acestui sector este estimata de reprezentanta Bancpost la 6 miliarde de euro, calcul care ia in considerare afacerile cu un rulaj de maxim 2 mil. euro pe an, inclusiv cele derulate de liber profesionisti.
“Daca nu avem deteriorare semnificativa a conditiilor macro, avand in vedere si criza datoriilor bugetare europene, trendul pietei va fi in crestere”, este de parere bancherul.
Pe piata finantarilor catre afacerile mici, Bancpost lupta cu banci puternice precum BCR, BRD, Unicredit Tiriac Bank sau Banca Transilvania, care si-a construit chiar brandul si profilul in jurul micilor intreprinzatori.
Ca evolutie, portofoliul de credite gestionate de banca greceasca in sectorul micilor afaceri a avut o crestere accelerata in perioada de boom economic, intre 2005 si 2008, cand lupta s-a dat in primul rand pentru cota de piata, aceasta perioada fiind urmata de o stabilizare in 2009 si apoi de un declin usor pana in 2011.
Ana Cernat conduce de un an divizia de companii mici si PFA-uri, avand in spate o cariera de 13 ani in sectorul financiar – bancar. Timp de mai multi ani a activat in zona creditarii ipotecare, mai intai in echipa Fondului Romano – American de Investitii (RAEF) ce a pus pe picioare Domenia Credit , apoi in cadrul GE Money pentru ca apoi sa conduca departamentul specializat din Bancpost, al carei portofoliu de credite ipotecare s-a dublat in perioada 2007 – 2009.
Unde este granita intre microintreprinderi si IMM-uri? Banci diferite, raspunsuri diferite. La fel si statisticile
“Segmentul nu este in primul rand bine identificat. In anumite banci, “micro” inseamna pana la 500.000 de euro cifra de afaceri, in altele, pana la 2,5 milioane de euro, facand aproape imposibila o estimare corecta a pietei creditelor micro sau IMM”.
Semnalele trase de Bancpost confirma astfel problema sesizata la finele anului trecut de catre Aurel Saramet, presedintele FNGCIMM, care, de asemenea, acuza ca bancile locale au incadrari diferite cand vine vorba de clientii - companii ai bancii.
La nivelul Uniunii Europene, lucrurile sunt foarte clare: prin Small Business Act (Actul privind Intreprinderile Mici, un set de masuri de sprijin pentru companii - n.r.) sunt definite ca microintreprinderi firmele cu maxim 9 angajati si o cifra de afaceri de pana la 2 mil. euro pe an,firmele mici sunt cele cu pana la 50 de angajati si o cifra de afaceri de pana la 10 mil. euro, iar firmele medii sunt considerate cele care au pana la 250 de angajati si o cifra de afaceri anuala de pana la 50 mil. euro. In Uniunea Europeana, numarul microintreprinderilor este estimat la 19,2 milioane dintr-un total de 20,84 milioane de firme, in timp ce numarul de angajati din sectorul micro este de 30% din total. Dupa cifra de afaceri, microintreprinderile au o pondere de 20% din businessul generat de companii.
Daca aplicam definitia Uniunii Europene de mai sus la IMM-uri, constatam ca unele dintre acestea se regasesc in bilanturile bancilor din Romania fie in portofoliul de microintreprinderi, fie in cel al companiilor mari (corporate).
“Asa cum pe zona de credite ipotecare avem o raportare separata la BNR fata de creditele de consum, cred ca o separare a raportarii la nivelul persoanelor juridice este tot mai necesara. Persoana juridica este si un SRL mic, si o societate mare pe actiuni, o singura categorie nu ajuta. Fie la nivelul Asociatiei Romane a Bancilor sau la nivelul organizatiilor guvernamentale pentru IMM-uri ar trebui promovata o astfel de initiativa. Noi, la Bancpost, o vom propune”, spune responsabilul de portofoliu din cadrul bancii grecesti.
Bancpost, infiintata in 1991, a fost privatizata integral de catre statul roman in 2002. In noiembrie 2003, Bancpost ajunge sub controlul uneia dintre cele mai mari banci din Grecia - EFG Eurobank Ergasias, al carei principal actionar este familia magnatului Spiro Latsis, unul dintre cei mai bogati greci. De atunci, grupul bancar grec si-a extins operatiunile in piata financiara romaneasca cu leasing, private banking sau asigurari. Sefia Bancpost a fost preluata la inceputul anului trecut de Peter Weiss, fostul CEO al RBS Bank Romania (fosta ABN Amro Bank Romania), a carui strategie declarata a fost de a duce banca mai mult spre corporate banking (finantarea companiilor), in conditiile in care cea mai mare parte a activelor bancii era plasata in retail (finantarile catre persoane fizice). Mai mult, dupa anii de boom, in care banca la fel ca si alti concurenti era angajata in lupta pentru cota de piata, Bancpost a parcurs anul trecut sub semnul procesului de restructurare, in incercarea de a-si optimiza reteaua si de a-si scadea costurile.
In toamna anului trecut, pe fondul agravarii crizei datoriilor suverane a Greciei (tara care a ajuns sa fie cotata cu cel mai slab rating de lume CCC), bancile - mama elene Alpha Bank si EFG Eurobank au anuntat ca intentioneaza sa fuzioneze, in Romania, Consiliul Concurentei autorizand la finele anului trecut procesul de fuziune la nivelul subsidiarelor locale - Alpha Bank Romania si Bancpost. La finele trimestrului al treilea de anul trecut, Bancpost avea un portofoliu de credite de 3,3 mld. euro si o pierdere de 3,7 mil. euro. O fuziune a celor doua banci, asa - numita "fuziunea egalilor de la Atena" in care insa pachetul majoritar ar reveni actionarilor Alpha, ar duce in Romania noua banca pe pozitia a treia dupa active, loc ocupat in prezent de Banca Transilvania.
In toamna anului trecut, pe fondul agravarii crizei datoriilor suverane a Greciei (tara care a ajuns sa fie cotata cu cel mai slab rating de lume CCC), bancile - mama elene Alpha Bank si EFG Eurobank au anuntat ca intentioneaza sa fuzioneze, in Romania, Consiliul Concurentei autorizand la finele anului trecut procesul de fuziune la nivelul subsidiarelor locale - Alpha Bank Romania si Bancpost. La finele trimestrului al treilea de anul trecut, Bancpost avea un portofoliu de credite de 3,3 mld. euro si o pierdere de 3,7 mil. euro. O fuziune a celor doua banci, asa - numita "fuziunea egalilor de la Atena" in care insa pachetul majoritar ar reveni actionarilor Alpha, ar duce in Romania noua banca pe pozitia a treia dupa active, loc ocupat in prezent de Banca Transilvania.
Piata microintreprinderilor
· Volum de finantari bancare de 6 mld. euro (estimare Bancpost)
· 2,9 milioane de angajati din cei peste 4 milioane la nivel national
· Peste 600.000 de firme au o cifra de afaceri de pana la 2 mil. euro pe an, adica 98% din numarul firmelor din Romania
· Cifra de afaceri totala de aproximativ 40% din PIB in 2010
Cifrele Bancpost in sectorul micilor intreprinzatori
· Peste 10% din activele totale ale bancii
· Active de peste 300 mil. euro
· Depozite de 200 mil. euro
· Circa 50.000 de clienti
· Personal dedicat: circa 100 de oameni (pana la 200 de oameni in relatia cu clientii)
· Programul Kogalniceanu: 480 clienti inscrisi, 320 de cereri, finantari de 1,7 mil. lei
· Strategie de crestere prin extinderea serviciilor clientilor din portofoliu cu produse de creditare si tranzactionare, respectiv intrarea in domenii noi precum agricultura
· Concurenti: Banca Transilvania, BCR, BRD, Unicredit Tiriac Bank, CEC Bank
