Regulile jocului se schimbă în economia românească. Standardele europene de mediu și sustenabilitate nu mai sunt doar o opțiune, ci o obligație pentru companii. De la panouri fotovoltaice și combaterea risipei alimentare până la securitatea energetică a țării, noile norme obligă giganții din piață să fie mai atenți la mediul în care trăim. Unele companii au implementat deja astfel de standarde, însă autoritățile văd și un risc: regulile stricte ar putea sufoca firmele mici și bloca finanțarea unor sectoare vitale.
ESG este sistemul prin care o companie este evaluată nu doar după profit, ci și după amprenta lăsată asupra planetei sau sprijinul oferit comunității. Prin platforme digitale, alimentele care altădată ajungeau deșeuri devin acum resurse pentru cei vulnerabili.
„Evităm risipa alimentară și o valorificăm. Și când mă refer la valorificare, mă gândesc mai ales la cele 600 de tone de alimente pe care le-am donat partenerilor și aici vorbesc în special de Banca de Alimente. Anumite asociații non-profit pot beneficia de alimente care sunt încă în termen de valabilitate și care păstrează aceleași condiții de calitate, donațiile fiind făcute prin intermediul unei aplicații. În ultimii cinci ani, prin intermediul partenerilor cu care am înființat cantina socială, am donat peste 1,5 milioane de mese calde pentru persoane nevoiașe și am livrat, prin intermediul altor colaboratori, peste 20.000 de comenzi. Aici vorbim de 1.200 de mese zilnic, de luni până vineri”, a explicat Valer Hancaș, Director Comunicare & Corporate Affairs Kaufland România.
Efectele se văd cel mai clar în industriile mari. În ultimii opt ani, operatorul național de transport al gazelor a investit masiv în eficientizarea rețelei.
„România nu va avea probleme cu aprovizionarea cu gaze și, implicit, nici cu centralele electrice pe gaze care produc energie electrică. Am ținut cont tot timpul și am respectat toată legislația care ține de mediu. Dacă o gospodărie care folosește lemnul sau cărbunele emite într-un an circa 4 tone de CO2, prin racordarea localităților la gaze reducerile sunt de peste 50%, la circa 2 tone de CO2”, susține Ion Sterian, Director General Transgaz.
Toate aceste schimbări din mediul de afaceri sunt impulsionate și de modificarea radicală a comportamentului consumatorilor. Cel mai bun exemplu este sistemul de garanție-returnare.
„E adevărat, SGR-ul ne oferă astăzi niște cifre absolut spectaculoase. Cred că nu peste mult timp vom avea PET-ul cu numărul 10 miliarde și ne putem doar imagina ce înseamnă 10 miliarde de PET-uri, sticle sau doze de aluminiu care ajung în fabricile de reciclare și nu în gropile de gunoi sau aruncate pe marginea drumului”, spune Mircea Fechet, deputat în Parlamentul României.
Totuși, drumul spre o economie verde are și capcane. Autoritățile de reglementare avertizează că noile standarde nu trebuie să devină o barieră care să sufoce firmele mici.
„Trebuie să avem grijă să nu ajungem, fără să vrem, să favorizăm companiile mari. Mai am îngrijorări și pe zona de finanțare. Cred că restricțiile pe care unii finanțatori le-au introdus, faptul că finanțează doar anumite tipuri de companii, riscau să prejudicieze sectoare foarte importante, cum sunt combustibilii fosili, care nu erau eligibili pentru unii finanțatori, și apărarea, care nu este eligibilă pentru alții”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Provocările legate de aceste reglementări, dar și beneficiile lor, odată implementate, au fost dezbătute la conferința „Viitorul ESG în România: sustenabilitate, responsabilitate, eficiență”, organizată de Antena 3 CNN.
Ştiri video recomandate
