Ministrul Apărării Naționale, Ionuţ Moşteanu, a explicat marţi seara, într-un interviu oferit pentru Antena 3 CNN, de ce nu au doborât piloţii drona rusească ajunsă în spaţiul aerian al României în dimineaţa acestei zile. Mai mult, a spus oficialul, el a stat de vorbă cu piloţii germani care au avut contact vizual cu drona folosită de Rusia în războiul din Ucraina. "Mi-au explicat şi dânşii cât de complicat este să prinzi pe radarul avionului, să fii sigur că drona este cea prinsă şi să poţi trage în siguranţă cu o rachetă", a precizat Ionuţ Moşteanu în timpul declaraţiilor, care a mai adăugat că, în curând, "va fi operaţional sistemul primit de la Armata Americană – un sistem folosit în Ucraina cu foarte mult succes".
Aflat în vizită la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu" pentru un eveniment organizat de trupele armate americane staționate în România, Ionuţ Moşteanu a profitat de moment şi a discutat cu piloţii germani de pe Eurofighter, care au decis să nu doboare drona rusească, ajunsă azi, în spaţiul aerian românesc.
"Am vorbit chiar cu piloţii germani astăzi, fiind la Kogălniceanu pentru întâlnirea cu aliaţii americani, am profitat de moment să vorbesc cu piloţii germani care au fost în misiunea de poliţie aeriană dimineaţă. Şi mi-au explicat şi dânşii cât de complicat este să prinzi pe radarul avionului, să fii sigur că drona este cea prinsă şi să poţi trage în siguranţă cu o rachetă. Astea sunt provocările, pe care nu le avem doar noi, le-au avut şi polonezii şi le au şi alţii", a afirmat Ionuţ Moşteanu.
În cadrul interviului oferit în această seară la Antena 3 CNN, ministrul Apărării Naţionale a reiterat motivele pentru care drona rusească nu a fost doborâtă după ce a intrat în spaţiul aerian al României. Aparatul a căzut în curtea unui localnic din județul Vaslui.
"Mi-aşi fi dorit şi eu să o fi doborât piloţii care au stat în aer câteva ore, nu tot timpul au avut contact cu ea, chiar de foarte puţine ori au avut contact vizual. Şi, din păcate nu au reuşit să facă asta în siguranţă. Ca să clarific încă o dată, am mai explicat şi în cazul celorlalte incidente: există cadru legal în momentul acesta, există din ziua 10 de când am venit în minister – am semnat un ordin de ministru prin care aprobarea de doborâre a dronelor este dată de comandantul operaţiunii. Asta se întâmplă de fiecare dată când o dronă intră în spaţiul aerian. Şi, astăzi, piloţii au avut aprobarea de la comandantul operaţiunii pentru a doborî.
Nimeni nu aşteaptă aprobare politică, pentru că văd în spaţiul public şi acest discurs: că cineva ar avea nevoie de aprobare politică. Nu! Aprobarea de a trage în drona aia este dată de comandantul operaţiunii, comandantul militar – şi aşa este normal să fie, pentru că ei, militarii, implicaţi în operaţiune au toate datele în timp real. Piloţii au avut această aprobare. Din păcate, nu au reuşit să o prindă, să spun aşa, nu au reuşit să o blocheze pe radarul care, apoi, comandă rachetele, să fie siguri că pot trage cu rachetele în dronă şi că, în momentul în care rachetele fixează ţinta, ţinta aia fixată e drona şi nu este altceva din spatele dronei; de exemplu: o casă sau o eoliană. Dobrogea e o zonă cu mult incomod radar".
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu s-a întâlnit astăzi cu generalul Christopher Donahue, comandantul Forțelor Terestre ale Statelor Unite în Europa și Africa.
Ulterior, în cadrul interviului, Ionuţ Moşteanu a mai făcut următoarele precizări: "Trebuie să creştem numărul de capabilităţi, de dispozitive de apărare antiaeriană la sol – şi aici avem o veste bună: suntem în discuţii cu partenerii americani de ceva vreme, am mai anunţat acest lucru. Astăzi, generalul Donahue a anunţat că, în foarte scurt timp va fi operaţional sistemul primit de la Armata Americană – un sistem folosit în Ucraina cu foarte mult succes, acum este pe cale de a fi integrat şi aici, sunt provocările de integrare cu sistemele de comandă şi control NATO pentru a putea fi utilizat în România. E numai chestie de timp până va putea fi integrat cu aceste sisteme", a declarat ministrul Apărării Naţionale.
Ionuţ Moşteanu a mai subliniat: "Armata are toate ordinele, toată legislaţia de partea ei, însă, din nou: nu este o exagerare, este o decizie foarte complicată atunci când tragi cu rachete sau cu tunul de bord, cum am văzut şi în spaţiul public că se spune (...). Dacă tragi cu tunul de bord, de exemplu, acele proiectile de 20 de mm, care pleacă 100 de proiectile pe secundă, dispersat, se duc 4 - 5 kilometri. Nu au control 100% unde ajung aceste proiectile, este o decizie importantă.
Şi, la fel, e o decizie importantă atunci când tragi cu o rachetă foarte puternică asupra unui obiect care e foarte aproape de sol şi dacă nu-l nimereşte, ajunge în altă parte. E o evaluare a pagubelor sau a pagubelor colaterale pe care le pot provoca, pe care doar ei, cei care sunt la faţa locului şi cu mâna pe buton pot să o ia. Evaluarea acestor pagube colaterale se face diferit pe timp de război şi pe timp de pace, noi suntem pe timp de pace".
Ştiri video recomandate
