Nicușor Dan, după întâlnirea cu magistrații: Multe dintre lucrurile sesizate necesită verificări, deci o să ne ia timp

Surse: Acum au intrat la Cotroceni 20 de magistrați, care nu au vrut să apară public. Sunt în acest moment în discuții cu președintele Nicușor Dan.

Întâlnirea dintre magistrați și președintele Nicușor Dan s-a terminat după aproape patru ore.

Nicușor Dan: „Este o primă discuție, o dezbatere care e util să continue. A fost presiunea timpului pentru această întâlnire. Evident că în continuare suntem disponibili pentru orice sesizare sau plângere. Multe dintre lucrurile sesizate necesită verificări, deci o să ne ia timp. O să aibă spațiu în aceleași condiții oameni care s-au simțit vizați de dumneavoastră, ca să aibă răspuns la asta. E util ca oamenii să afle că inclusiv un procuror de ședință se duce să vadă dacă a venit dosarul în arhivă sau nu. Mulțumesc și discuțiile vor continua”.

Alexandru Oancea, procuror Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la data de 01 noiembrie prin decret prezidențial, la înaintarea demisiei:

Trebuia să cauți niște polițiști cu care să lucrezi, pentru că, în comunitățile mici, lumea se cunoaște. Cum să faci supravegheri cu polițiștii care depind de primarul localității respective?

Când am ajuns la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Gherla, erau peste 3.000 de dosare, în timp ce în fiecare an se înregistrau 1.800 de disare noi.

În permanență lucram cu oameni în minus.

Pe un dosar care presupune implicarea ta personală, poate e nevoie să stai pe un dosar o lună, o săptămână. Atunci intervine un instinct de autoconservare, oamenii incearca sa gaseasca soluții de mijloc, ieși bine pe statisici și toată lumea e mulțumită.

Situația de acum nu li se datorează magistraților, ci situației căreia ei le sunt victime.

Laura Deriuș, procuror Parchet Judecătoria Sector 1, București, povestește cum, pentru că nu a fost de acord cu celălalt procuror de caz într-un dosar extrem de mediatizat, a fost revocată. Ea mai acuză presiuni asupra oamenilor care își fac treaba în sistem și promovări nedrepte pentru oamenii agreați.

Cristian Anghel, procuror pensionat: Este musai ca Poliția Judiciară să treacă la Ministerul Public. Fără o poliție gestionată în totalite de MP, justiția se va limita la procese rutiere.

Sistemul național de interceptări este foarte greu. Trecerea lui la MP este obligatoriu. Așa se întâmplă în toate țările civilizate.

Bogdan Pârlog, procuror militar: Eu vin dintr-o nișă a Ministerului Public, în care nu avem nici măcar o fracție ca și acces la informații. Vorbim de conectări în bazele de date ca la parchetele civile, care de asemenea nu au cum ar trebui să aibă.

Problema cu obținerea unor chestiuni de bază este extrem de redusă la noi și ne afectează. Cu o chestie absolut minoră am putea ajunge să funcționăm măcar pe partea asta.

În cazul nostru – cea mai mare unitate, însemnând 70% comparativ cu toți la un loc – noi nu funcționăm într-un sediu al nostru. Nu îndeplinim condițiile pentru a avea acces la bazele de date ale MApN-ului, care, teoretic, e ordonatorul de credite.

Noi, dacă primim o sesizare pentru a verifica dacă o persoană este militar sau nu, unii dintre noi – care avem contact de la un anumit nivel – o facem de multe ori prin telefon, verificând cu conducerea de top, ceea ce nu-i normal.

Întrebările pe care le-a pus Nicușor Dan după ce i-a ascultat pe magistrații prezenți la întâlnire: Există informații pe care dvs, preocupați de situația justiției, doriți să le aveți și nu le aveți?

A doua întrebare, pentru că ați formulat pe de o parte, propuneri de modificare a diferite mecanisme, care a fost interacțiunea dintre dvs și CSM?

Bogdan Pârlog, procuror militar: Cu un război la graniță, nu-i momentul să discutăm despre pensiile militarilor și polițiștilor. Noi nu reușim să ne atingem targetul de recrutare. Polonia a ajuns undeva la 350 și vor ajunge undeva la 1 milion de militari. Noi ce le oferim oamenilor ălora? Îi anunți că le tai cu 10 la sută salariile?

Efectiv, lucrăm cu niște copii. Cine cu cine mai lucrează?

Bogdan Pârlog, procuror militar: Ar trebui desființată integral Inspecția Judiciară și ar trebui o regândire a sistemului disciplinar și inclusiv al sistemului de inspectori prin crearea unui cod național de inspectori, dar care să lucreze, să își vadă de treaba lor și să fie desemnați aleatoriu, din zone diametral opuse unde urmează să își facă cercetarea.

Bogdan Pârlog, procuror militar: Problema consumului fizic și intelectual la care sunt puși magistrații ce funcționează într-un sistem total disfuncțional. Noi suntem consumabili. Ceea ce vedem acum, însă, e o întoarcere la niște vremuri pe care le credeam apuse când am intrat în Uniunea Europeană. Da, era crunt. Dar cel care deconta era cetățeanul. 

Colegii sunt vânați, excluși de la promovări, li se pune în vedere să nu se înscrie în asociații. 

O colegă ce e cadru universitar candida pe o funcție în care nu avea concurență. S-a dorit efectiv umilirea acelei persoane. 

Bogdan Pârlog, procuror militar: „Nu a existat un audit independent pe repartiții aleatorii. Nu se știe care este algoritmul, nu s-a făcut un audit”, spune un alt magistrat la întâlnirea cu Nicușor Dan.

Bogdan Pârlog, procuror militar, vorbește despre faptul că președinții Curților de Apel controlează promovarea efectivă la nivelul curților de apel unde se judecă, în ultimă instanță, majoritatea proceselor din România.

Susține că acesta este „un sistem feudal” introdus de noile legi ale justiției, care a fost făcut din interior. Un om din exteriorul sistemului nu înțelege nuanțele și funcționările instanțelor.

Referitor la avertizorii de integritate: o judecătoare a fost sancționată pentru că a adus la cunoștința publicului mai multe probleme. ”A fost exclusă trei ani pentru că a spus adevărul. A spune adevărul în afara cadrului acceptat de ei reprezintă o gravă eroare”.

Acesta mai vorbește și despre modul în care se încalcă repartițiile aleatorii.

Fost magistrat timp de 12 ani: Toate pârghiile de promovare sunt în puncte cheie: CSM, ICCJ, Curțile de Apel. Ei au controlul.

Eu nu mă aștept ca persoanele vizate de reportajul Recorder să își dea demisia. Nu există mecanismul pentru a rezolva această problemă. Soluția ar fi o intervenție legislativă. Dar clasa politică își dorește acest lucru? Eu cred că nu. Se poate, în mod concret, alcătui o majoritate parlamentară care să schimbe situația din justiție?

Fost magistrat timp de 12 ani: Nu s-a schimbat nimic în bine, ci dimpotrivă, în ceea ce privește Justiția. Cu excepția măririlor salariale, tot ce se întâmplă a fost un efort din partea unor grupuri de interese pentru a ajunge unde am ajuns azi. Ăsta este motivul pentru care mi-am dat demisia și nu cred că se va schimba ceva în bine. Nu este normal, nu este firesc punctul în care se află.

ICCJ și CAB sunt instituții controlate, spune el.

Procuror la Parchetul Ploiești cere ca toate cazurile prezentate în documentarul Recorder, inclusiv cele menționate la întâlnirea de azi, să facă obiectul unor verificări serioase, care să fie aduse la cunoștința publicului. Doar astfel va crește gradul de încredere în activitatea magistraților.

Dragoș Călin, președinte al Asociației forumului judecătorilor din România

„Simt nevoia să umilească anumiți judecători”. Sunt judecători care au luat note proaste și au fost promovați, în timp ce alții care au rezultate foarte bune nu sunt

Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești

Este o totală lipsă de transparență să poți intra în magistratură cu un asemenea examen. Propun înlocuirea acestui interviu cu un exeman similar ce se dă la Facultatea de Psihologie, un examen scris de gândire critică. Dacă dovedești că ai o gândire critică, cred că poți să treci mai departe și să fii un magistrat corect.

Magistrat: Judecătorii sunt întrebați la interviuri de ce au protestat pe un anumit subiect legat de justiție, dacă au semnat sau nu vreun memoriu. Toate aceste pot aduce un sentiment de teamă.

Adrian Soare, judecător: O altă propunere este extinderea protecției pentru avertizorii de integritate, reglementată la nivel european. Ea ar trebui extinsă și la nivelul magistraților. 

Limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat. Considerăm că asta ar întări, cumva, independența acestora.

Eliminarea probei interviului la majoritatea concursurilor, unde se poate.

Simplificarea procedurilor de revocare a membrilor CSM.

Andrei Soare, judecător: Propunerile noastre sunt cele de revenire a atribuțiilor colegiului de conducere a instanței, cele pe care le avea înainte de 2022, chiar întărite. Și diminuarea atribuțiilor președintelui, pentru că atât interlocutorii care cunosc, cât și lumea trebuie să știe că președinții de instanță pot decide specializarea unui judecător, pot decide pe ce secție să îl pună, pot să decidă o parte importantă din cariera și destinul unui judecător.

Mutarea pe o altă secție poate avea pentru mine impact mai mare decât o sancțiune disciplinară.

Andrei Soare, judecător

Cum am ajuns aici? Eu vin să vă spun că există mulți magistrați curajoși, dar care vor previzibilitate în carieră, proceduri de promovare, de selecție, bazate pe criterii obiective, care să garanteze meritocrația dar, mai ales, protecția împotriva arbitrariului. Arbitrariul înseamnă o evaluare care să nu țină cont de criterii meritocratice.

Laura Diriuș mai vorbește despre presiuni din partea șefului secției ei pentru a nu pune în aplicare niște mandate de percheziție într-un caz în care unul dintre suspecții dintr-un anumit dosar era apropiat de acesta. 

„Noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce activitate fac eu în dosar”, mai spune ea.

Laura Diriuș – procuror

Cu privire la metehnele de care vorbeau colegii, despre dublul standard, pot veni să prezint tot experiența personală. În 2023 am făcut o cerere să mă mut de pe judiciar pe penal. Am fost desemnată într-un dosar în care am muncit extrem de mult. Dosarul avea deja activitate de doi ani și a trebuit să analizez 80 de volume. Când am fost scoasă din dosar, avea 300 de volume.

Conducerea Direcției, în mod repetat, a venit cu mine cu semnalul să ies din acea cauză. Nu am înțeles argumentele și mi le-am expus. S-au găsit niște aspecte trecute pe o hârtie cu privire la activitatea mea. Am fost prinsă într-o procedură de revocare, inclusiv la secția de procurori.

Am avut surpriza plăcută în care toți membrii din secția de procurori au apreciat că toate aspectele din acel raport de revocare erau absolut nereale. CSM a emis hotărârea, șeful Direcției nu a ținut cont de acestea, și a ținut revocarea mea.

Laura Diriuș – procuror:

Nu o să fac trimiteri la situații din dosare concrete, însă unele aspecte le-am trimis deja pe emailul Administrației Prezidențiale. În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze foarte complexe, mediatizate și lucrurile păreau că merg așa cum am învățat în facultate.

De la un timp, lucrurile nu mai stau așa, aspect care se poate observa din conținutul unor hotărâri judecătorești în sens larg, aspect care creează o stare de insecuritate pentru magistrați, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poți fi exclus din magistratură, revocat din DNA.

Ca să fiu mai explicită, am făcut trimitere la o cauză judecată, respectiv dosarul Vanghelie. Eu am intrat în acea cauză. Sunt reale aspectele prezentate în spațiul public. Aș mai adăuga faptul că și la judecarea pe fond s-au permutat patru completuri de judecată și noi am fost puși în situația să observpm, fără să avem pârghii sau să manifestăm.

Am trimis mesaje către șeful Direcției Judiciare, cu aspectele care nu erau în regulă în acea cauză. Ce este interesant este că însăți decizia penală, în opinia mea, ca procuror care cunoaște foarte bine acea cauză, sunt anumite aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiunile de drept.

Fost magistrat: Prima temă este cea mai importantă: trebuie să terminăm odată pentru totdeauna cu jocurile politice în numirea șefilor din parchete. Când au fost numiți cei care conduc acum DNA, PG, domnule președinte, se știa cine sunt. Cum este posibil așa ceva? Și, pe bună dreptate, oamenii se întreabă de ce magistrații nu concurează? Păi, de ce să o facă dacă știu cine va fi acolo? Sunt chestiuni concrete, reale, nu sunt povești. Expiră mandatele unora: și acolo se știe cine va fi. Se aude. Există mișcări de trupe pe la PG, sunt oameni în cărți.

De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată între colegii noștri magistrați și politicieni. Și acest lucru este nepermis.

Magistrat: Eu cred că tema determinantă în acest moment nu este neapărat cum trebuie să arate textul respectiv din lege. Cred că tema relevantă din societate este cum trebuie să arate justiția. Trebuie spuse lucrurilor pe nume: să găsim răspunsul la întrebarea de ce justiția arată cum arată? Eu cred că arată așa pentru că societatea românească a permis mult prea multă vreme politicului să intervină în justiție.

M-am săturat să ajung în ședința de judecată și să judec fleacuri. Am mai plecat și pentru că m-am săturat să aud că sunt chiabur, că mă bucur de privilegii, să citesc că am pensii de 5000 de euro. Am o pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro. Nu m-am pensionat la 48 de ani. Am 51. Cred că politicienii trebuie să fie foarte atenți când discută despre justiție, pentru că este o chestiune tare sensibilă în statul de drept.

„La procedura cercetării disciplinare, de exemplu, există un dublu standard în activitatea Inspecției Judiciare. Anumiți judecători desfășoară activități care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Sunt judecători care au fost propuși direct miniștri ai Justiției, în timp ce înregistrau această calitate de judecător și nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe rețelele sociale mesaje care sfidează bunul simț: nu li se întîmplă absolut nimic”.

Lista Magistraților participanți la discuțiile cu magistrații de la ora 10:00

1. Dragoș Cătălin, președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București

2. Alin Bodnar, Secretar General Asociația Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București

3. Mihai Cătălin Constanstin, judecător Curtea de Apel Ploiesti

4. Andrei Soare – Judecător Tribunalul Brașov

5. Liviu Cârneci, judecător Tribunal Covasna

6. Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

7. Deriuș Laura, procuror Parchet Judecătoria Sector 1, București

8. Vartic Marius Catalin, fost procuror DNA timp de 26 de ani, pensionat

9. Alexandru Oancea, procuror Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la data de 01 noiembrie prin decret prezidențial, la inaintarea demisiei

10. Bogdan Pârlog , președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar

11. Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA, a ocupat o perioada funcțiile de consilier juridic și director ajunct in Ministerul Justiției. Pensionat in octombrie 2025.

 La rândul ei, Secţia pentru judecători a CSM a reacţionat dur, susținând că un astfel de referendum nu există în arhitectura legală şi că separaţia puterilor în stat nu permite un asemenea tip de presiune asupra unei autorităţi constituţionale.

„Exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituția României.

Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice”, se arată într-un comunicat al instituției.

„România - STAT DE DREPT sau NU? Nu există niciun temei de drept care să permită preşedintelui ţării organizarea unui 'referendum în cadrul corpului magistraţilor' pentru 'plecarea CSM'. Pentru a înţelege mai uşor încălcarea separaţiei puterilor în stat, e ca şi cum Justiţia ar organiza un referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui României ori pentru dizolvarea Parlamentului”, a scris și judecătorul CSM, Alin Ene.

Fostul membru CSM, Adrian Toni Neacşu, atrage atenţia că vorbim despre o instituţie constituţională, nu despre o structură administrativă care poate fi „demisă” la presiune politică.

„Cred că intenţiile domnului preşedinte sunt de o gravitate extremă, raportat strict la ce prevede Constituţia. CSM este o instituţie prevăzută în Constituţie. Nu se poate interveni asupra modului său de funcţionare, pentru că asta înseamnă separarea puterilor în stat.

Ministrul Justiţiei nu răspunde la telefoane pentru că nu prea are ce să răspundă, trebuie să-şi revină şi dumnealui după grozăvia acestor declaraţii. Nu există nicio posibilitate constituţională şi nici măcar legală ca preşedintele României să determine revocarea membrilor CSM, respectiv desfiinţarea, demiterea sau ce spunea dumnealui acolo”, spune el.

Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției, crede că ceea ce face preşedintele este, în opinia lui, politică pură, nu acţiune juridică.

„Nu, președintele n-a încălcat separația puterilor în stat. De ziua Revoluției, Președinte a făcut un manifest politic, un manifest care n-are legătură cu viața juridică, cu exigențele Constituției. Probabil că președintele ar trebui să-și ia și un consilier juridic care să-i spună ce-i politici și ce-i juridic. Nu poate să facă referendum în cadrul magistraturii”, a declarat acesta.

Şi adaugă că nici măcar întrebarea nu ar trece filtrul Curţii Constituţionale: „Pe de altă parte, chiar întrebarea aceea pe care o prefigurează e neclară. Eu cred că pică la Curtea Constituțională pentru că nu sunt judecăți de valoare. Să pui alegătorul, votantul să spună dacă CSM-ul acționează în interes public sau de grup”.

Pe scena politică, în paralel, o parte din opoziţie anunţă că vrea să strângă semnături pentru suspendarea preşedintelui, acuzându-l de „ingerinţă directă în sistemul judiciar prin atacuri repetate la adresa magistratilor si a CSM”.

Luni dimineaţă, în timp ce magistraţii vor intra la Cotroceni pentru o discuţie „fără limită de timp” cu preşedintele Nicuşor Dan, în faţa Palatului va avea loc protestul „Colindăm, Justiția să reparăm!”, organizat de comunitatea Declic. Astfel, în interior se va discuta despre „teroare”, „pedeapsă și recompensă” şi suspiciunea că o parte din Justiţie a fost confiscată de un grup de putere, în timp ce afară se strigă pentru repararea Justiţiei. Între cele două, se întinde un conflict deschis între Cotroceni şi CSM, cu mize care depăşesc ceea ce ar ăutea fi doar un schimb de replici între două instituții.

Punctul de plecare este raportul Administraţiei Prezidenţiale bazat pe sute de sesizări venite de la judecători şi procurori, după dezvăluirile Recorder. Magistraţii descriu un sistem care funcţionează, în bună parte, pe frică, control informal şi recompensă/pedeapsă.

Administraţia Prezidenţială notează că o parte importantă a magistraţilor a scris sub protecţia anonimatului, invocând „teama de consecințe” şi „frica de represalii”, de la dosare disciplinare până la blocarea promovărilor.

În documentele transmise, magistrații vorbesc despre climatul din instanţe şi despre raportarea la CSM şi Inspecţia Judiciară:

„Suntem amenințați cu inspecția judiciară, cu sancționarea de către CSM”;

„La CAB s-a instaurat frica”;

„nu te înscrii la concurs dacă nu ai chemare”;

„candidații neagreați sunt descurajați sau eliminați”;

„ne spun în ședință că se vor asigura ei că nu avem ce să le facem, că sunt intangibili”;

„raportul IJ semnalizează soarta candidatului”;

„suntem în teroare”;

„ni se oferă direcții clare pe tipuri de dosare”;

„ședințe de supunere și denigrare”;

„ne spuneau că vor urma pedepse și cercetări”;

„totul funcționează pe principiul recompensă și pedeapsă”;

„Presiunea din interior este reală, iar mecanismele informale de influență funcționează mult mai dur decât se vede din exterior”;

„să înțelegeți că sub aparența legalității se întâmplă lucruri grave”.

 „Există o categorie de magistrati care nu actioneaza in interes public si care actioneaza in interesul unui grup pe care il constituie. Activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea discreționară a acestui grup de persoane. Inclusiv promovările la ICCJ s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup și nu pe criterii de profesionalism”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Mai mult, președintele României a anunțat un referendum în cadrul corpului magistraţilor, în ianuarie.

„Și, față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: `Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?`. Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme. Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”.