Antena 3 CNN Actualitate EXCLUSIV. Interviu cu Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO

EXCLUSIV. Interviu cu Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO

S.T.
5 minute de citit Publicat la 21:52 28 Feb 2016 Modificat la 21:52 28 Feb 2016
face.jpg
Foto: Facebook
Într-un context complicat, Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Antena 3.

Jens Stoltenberg a vorbit despre România, despre relația țării noastre cu Rusia și cu alianța militară NATO.

În momentul de față, analiștii în domeniul securității și apărării spun că Europa traversează cel mai dificil moment de la terminarea Războiului Rece. Seniorii României se tem de izbucnirea unui nou război, iar cei tineri se întreabă ce se întâmplă.

Radu Tudor: Vă pregătiți pentru summitul de la Varșovia, care va fi o piatră de hotar pentru securitatea europeană în aceste momente dificile pe care le trăim. Care sunt deciziile pe care NATO le va lua la summitul de la Varșovia?

Jens Stoltenberg: Vom lua decizii importante legate de felul în care NATO reacționează și se adaptează la un mediu care este din ce în ce mai mult o provocare pentru securitate, determinat deopotrivă de o Rusie mult mai vocală, la est, dar și de violențele și agitația pe care le vedem în sud, în Irak, Siria, nordul Africii și Orientul Mijlociu. NATO trebuie să se adapteze și asta înseamnă o creștere a capacității de reacție, de pregătire a  forțelor noastre, dar și de accentuarea prezenței noastre în zona de est.

Radu Tudor: După 20 de ani de relativ calm, Rusia a început să definească NATO ca fiind o amenințare, un dușman. Care este reacția NATO la agresiunile Rusiei în Ucraina și față de amenințătile săptămânale ale Rusiei la adresa membrilor NATO, ca Turcia și România?


Jens Stoltenberg: Ceea ce am remarcat este o Rusie mult mai vocală. Am văzut un anumit model în Moldova, Georgia și Ucraina, care a constat în folosirea de către Rusia a forței militare pentru intimidare, pentru schimbarea granițelor, pentru a obține ceea ce vor cu ajutorul armatei. La aceste lucruri NATO trebuie să reacționeze și chiar o face. Am pregătit cea mai mare Forță de Reacție, de apărare colectivă de la sfârșitul Războiului Rece. Am triplat dimensiunile Forței de Reacție a NATO și am crescut prezența militară în partea de est a Alianței, cu o mai mare prezență aeriană și navală în Mările Baltică și Neagră. De asemenea, avem mai multe trupe terestre care desfășoară exerciții la bazele lor. Deja s-a făcut foarte mult. În același timp, am creat opt mici cartiere generale în România și în alte șapte țări aliate. Am vizitat recent România, unde am inaugurat un astfel de cartier general. Deci ne creștem prezența în zonă, ca reacție la comportamentul Rusiei.

Radu Tudor: Domnule Secretar General, scutul antirachetă de la Deveselu, din România, va face parte din scutul antirachetă al NATO care va acoperi întreaga zonă NATO?


Jens Stoltenberg: Da, programul de apărare antirachetă al NATO este un program defensiv creat pentru a apăra aliații NATO și teritoriile acestora în fața amenințărilor care vin din afara zonei euro-atlantice. Baza din România va fi activată și va face parte din acest program foarte curând, în această primăvară, iar acesta este un pas înainte în implementarea acestui program. Aceasta arată încă o dată rolul important pe care România îl joacă în cadrul Alianței, ca gazdă a unui obiectiv-cheie pentru un program important al NATO, programul de apărare antirachetă.

Radu Tudor: Rusia spune mereu că acest dispozitiv de apărare antirachetă din România va fi unul agresiv și va fi folosit pentru atacarea Rusiei în viitor. Noi știm că aceasta este doar retorică rusească, dar care este reacția dumneavoastră la aceasta?

Jens Stoltenberg: Apărarea antirachetă este prin natura sa ceva defensiv, are legătură cu apărarea, nu cu atacul. Și apoi scopul, capacitatea și numărul de interceptări pe care se bazează această apărare antirachetă arată clar că nu este în niciun fel ceva împotriva Rusiei. Nu este ceva ce e îndreptate împotriva Rusiei, ci este un sistem de apărare care să ne protejeze în fața amenințărilor care vin din afara spațiului euro-atlantic.

Radu Tudor: Care e evaluarea dumneavoastră, ca Secretar General, în privința profilului României în cadrul NATO? Ați menționat de trei ori țara noastră în Raportul Anual pentru 2015.


Jens Stoltenberg: România este un aliat foarte prețuit. Ați contribuit la apărare, la măsurile de securitate în multe feluri și noi aprecien asta. Ați luat parte la operațiuni NATO importante cum ar fi cele din Afganistan și cele din Kosovo. Contribuiți la accentuarea apărării la nivel european și sunteți gazdă pentru scutul antirachetă. De asemenea, este apreciat faptul că ați început, în ultimii ani, să creșteți cheltuielile pentru apărare, ceea ce este esențial pentru ca NATO să poată reacționa așa cum o face acum. Apreciez dorința dumneavostră de a investi mai mult în apărare.

Radu Tudor: După anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, echilibrul strategic în zona Mării Negre s-a schimbat. Care este reacția NATO la această schimbare a echilibrului strategic la Marea Neagră?

Jens Stoltenberg: Reacția NATO este creșterea prezenței noastre la Marea Neagră. Am crescut prezența navală pe Marea Neagră, cu mai multe vizite în porturi și mai multe nave ale NATO și, de asemenea, avem avioane AWACS care survolează zona Mării Negre, deci reacționăm crescând prezența în Marea Neagră și în regiunea Mării Negre, iar acesta este un alt motiv pentru care apreciem implicarea puternică a României, care are ieșire la Marea Neagră. Aliații NATO sunt importanți, dar fiind o națiune cu ieșire la Marea Neagră, este foarte important ce face România și investițiile mai mari în domeniul apărării sunt esențiale pentru a face față provocărilor din zona Mării Negre.

Radu Tudor: Care este mesajul dumneavoastră pentru poporul român care, de secole, se teme de amenințarea care vine dinspre est?

Jens Stoltenberg: Mesajul meu este că o NATO puternică e cea mai bună garanție pentru stabilitate în Europa. O NATO puternică e cea mai bună cale de a păstra pacea și stabilitate, dar și cea mai bună bază pentru un dialog politic cu Rusia. Noi nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o confruntare cu Rusia, noi vrem o relație constructivă, de cooperare cu Rusia, dar aceasta trebuie să se bazeze pe câteva principii fundamentale, de pildă respectul față de suveranitatea și independența fiecărei națiuni și pentru asta NATO trebuie să fie puternică.

Interviul a fost acordat în exclusivitate pentru postul de televiziune Antena 3.

×
x close