Decizia pronunţată, pe 4 iunie, de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a apărut, pe 5 august, în Monitorul Oficial şi este obligatorie de la momentul publicării.
"Stabileşte că fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art. 34 alin.2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal", au hotărât magistraţii instanţei supreme.
Potrivit motivării deciziei ICCJ, în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 se arată că ?pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii?. Cu toate acestea ICCJ a reţinut în decizia, din 4 iunie, că această posibilitate recunoscută legislativ pacientului nu impune obligaţia medicului de a accepta aceste liberalităţi.
Judecătorii arată că este posibil ca pacientul să ofere plăţi suplimentre sau donaţii cu respectarea legii, împrejurare care poate fi de natură să excludă orice răspundere penală, dar primirea acestora să nu se facă de către ?angajaţi? cu respectarea legii, deoarece chiar lege interzice primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.
"Chiar daca se admite existenţa unui drept al medicului de a primi plăţi suplimentare sau donaţii, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare ori donaţii, cu respectarea legii, este evident că "respectarea legii" se referă atât la respectarea legii de "pacient", cât şi la respectarea legii de "angajaţii unităţii", atunci când, pe de o parte, pacientul oferă plăţi suplimentare sau donaţii, iar, pe de altă parte, "angajaţii" unităţii medicale primesc aceste plăţi suplimentare sau donaţii", susţin judecătorii ICCJ în motivarea deciziei din 4 iunie.
Decizia ICCJ vine ca urmare a unei cereri din 20 martie a Curţii Militare de Apel care solicita dezlegarea acestei chestiuni de drept, la rândul lor magistraţii militari fiind sesizaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie.
În luna februarie, procurorii DNA au solicitat Curţii Militare de Apel să ceară "ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să stabilească de principiu dacă prin dispoziţiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, potrivit cărora "pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii" dezincriminează infracţiunea de primire de foloase necuvenite, faptă prevăzută şi pedepsita de art. 256 din C.pen. de la 1968, respectiv infracţiunea de luare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 289 din C.pen., în varianta primirii de către funcţionarul public de bani sau foloase ce nu i se cuvin, în cazul medicilor sau al altor angajaţi ai unităţilor sanitare".
La acel moment DNA a arătat că de punctul de vedere al ICCJ depinde achitarea sau condamnarea unui medic, şi că "pe o astfel de interpretare prima instanţă a pronunţat o hotărâre de achitarea a inculpatului".
Chestiunea a fost adusă în atenţia magistraţilor militari de procurorii DNA în dosarul medicului militar Iancu Mocanu care a fost achitat de Tribunalul Militar Bucureşti, în martie 2014, pentru luare de mită şi primire de foloase necuvenite. Doctorul a fost prins în flagrant, în 23 septembrie 2013, când lua mită 2.000 de euro pentru opera un pacient. Medicul le-a spus anchetatorilor că suma găsită în buzunarul din partea stângă a bluzei a primit-o "ca atenţie din partea unui aparţinător al pacientului".
