Sunt mai multe variante luate în calcul de oficialii români pentru ca țara noastră să intre în Schengen până la finalul anului.
Prima variantă vizează o aprobare tacită în cadrul reuniunii ambasadorilor statelor membre ale UE, urmând apoi o validare a acestei decizii într-un consiliu al Uniunii Europene până la finalul acestui an.
Cea de-a doua variantă, însă mult mai riscantă, este cea care presupune acordarea unui vot pentru aderarea României și a Bulgariei la Schengen în Consiliul pentru Afaceri Externe, din data de 11 decembrie.
Cea de-a treia variantă luată în calcul presupune convocarea, până la finalul acestui an, a unui Consiliu extraordinar al Uniunii Europene, pentru a pune în discuție problema aderării României și Bulgariei.
Totuși, toate aceste variante depind de ceea ce se va întâmpla săptămâna viitoare în Olanda, atunci când se va constitui noul Parlament, fiind așteptată și o decizie din partea Guvernului Olandez pentru ridicarea votului asupra Bulgariei, situație în care și Austria ar putea să decidă același lucru pentru România.
Marcel Ciolacu a declarat că România nu putea forța un vot la Consiliul JAI, pentru că rezultatul ar fi fost unul negativ pentru țara noastă .
"Nu puteam fi pe ordinea de zi decât dacă doream să forțăm un vot pe care l-am fi cunoscut înainte. Nu neapărat votul Austriei împotriva României, ci am fi cunoscut foarte clar votul Olandei împotriva Bulgariei.
În Olanda, procedura este mai complicată decât în România. Se merge cu mandat din partea Parlamentului pentru a vota într-un Consiliu European", a spus premierul Marcel Ciolacu.
