Comisia juridică din Senat a amânat votul cu privire la cererea DNA în cazul lui Tăriceanu

Update: Senatorii au decis să amâne cu o săptămână pronunțarea privind începerea urmării penale pe numele șefului Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

"După cum știți, ieri avocatul domnului Tăriceanu a depus un material extrem de consistent. Colegii mei nu au reușit să vadă actele în totalitate. S-a cerut amânarea pronunțării cu o săptămână.  Am decis să dăm curs acestei solicitări cu recomandarea, practic dezbaterea pe fond o vom face săptămâna viitoare", a declarat Robert Cazanciuc.

Știrea inițială

Comisia juridică din Senat urmează să dea un vot, marţi, cu privire la cererea de începere a urmării penale a DNA formulată în cazul preşedintelui Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, raportul urmând a fi depus la Biroul permanent imediat după dezbatere. 

"Eu argumentele pe care le-am avut de prezentat le-am prezentat la comisie, acum există numai o trecere în revistă mai detaliată a lor, dar trebuie avut în vedere că Parlamentul are dreptul suveran de a decide această acţiune de începere a urmăririi penale şi Parlamentul nu se substituie organelor de cercetare penală. Deci comisia (juridică - n.r.) nu este chemată în primul rând să analizeze calitatea probelor prezentate de Procuratură, ci Senatul este chemat să decidă mai degrabă asupra oportunităţii, din punct de vedere politic, asupra acestei solicitări", a precizat, luni, Tăriceanu. 

Preşedintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc, anunţa marţea trecută, după audierea lui Călin Popescu-Tăriceanu, că s-a convenit cu avocatul acestuia ca până luni de dimineaţă să depună note scrise în urma întrebărilor din partea membrilor comisiei. 

Tăriceanu a declarat luni că notele scrise s-au multiplicat pentru a fi puse la dispoziţia membrilor comisiei. "Probabil că mâine voi mai depune şi un alt set de note", a adăugat el. 

Pe 7 noiembrie, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru Tăriceanu. Procurorii susţin că acesta ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.