"Banii de fapt nu există, existau doar pe hârtie. Rectificarea bugetară de acum a ţinut cont pe deoparte de indicatorii care au ieşit ultimii pe piaţă în luna mai, pe de altă parte ar trebuit să ţină cont de toate actele normative care au apărut de la începutul acestui an şi până în prezent şi care multe dintre ele induc în mod obligatoriu cheltuieli. Majorări de alocaţii, pensii pentru militari, pensii speciale pentru piloţi etc., o mulţime de acte normative apărute în ultima perioadă de timp care au generat obligatoriu nişte consecinţe în plan financiar. Şi atunci, la această rectificare a trebuit să fie alocaţi bani pentru aşa ceva, a spus preşedintele BNS.
Dumitru Costin a adăugat că mai există o explicaţie pentru faptul că sunt aşa mari sume de bani pe hârtie care nu se cheltuie. Potrivit acestuia, a apărut încă un fenomen în zona publică - de frica DNA-ului, nu mai semnează nimeni nimic, funcţionarii acuzând că din cauza legilor imperfecte pot ajunge în vizorul procurorilor.
Premierul Victor Ponta a explicat luni, de la sediul PSD, că subiectul rectificării bugetare nu a fost bine înţeles şi a ţinut să explice:
"Nu, la Sănătate s-a zis că se iau 600 de milioane şi se dau 700. Minus 600 cu plus 700 e pe plus. Ideea e următoare: conform legii bugetului de stat aprobată de Parlamentul României, pe primele şase luni, România trebuia să aibă un deficit de 13 miliarde de lei. Adică să cheltuiască mai mult decât să încaseze."
Citiţi şi Victor Ponta, despre rectificarea bugetară: România a încasat mai mult decât a cheltuit. Este o rectificare pozitivă
