Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti este asteptat sa pronunte luni, 27 mai 2019, fix a doua zi dupa alegerile europarlamentare, decizia definitiva in dosarul presupuselor angajari fictive in care vizat este presedintele PSD Liviu Dragnea.
Potrivit Luju.ro, există o uriasa problema chiar cu condamnarea de la fond aplicata lui Dragnea, de 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare. O condamnare data cu 2 la 1, de catre un complet de 3 judecatori in care unul dintre magistrati a fost pus cu mana.
Tocmai modul de constituire al acestui complet de la fond a fost adus in atentia Inaltei Curti de catre aparatoarea lui Liviu Dragnea, avocata Flavia Teodosiu, la ultimul termen de judecata.
Concret, Liviu Dragnea a formulat o exceptie de nelegalitate privind Hotararea nr. 24 din 9 decembrie 2015 a Colegiului de conducere al ICCJ si Hotararea nr. 30 din 28 iunie 2017 a Colegiului de conducere al ICCJ, prin care a fost stabilita si ulterior schimbata componenta completului care a solutionat la fond dosarul liderului PSD.
Foarte grave sunt acuzatiile pe care Liviu Dragnea le aduce in legatura cu cea de-a doua hotarare, prin care in dosar a fost introdus judecatorul Constantin Epure de la ICCJ, cel despre care putem spune ca a inclinat balanta cand s-a pronuntat pentru condamnarea lui Dragnea, in conditiile in care membrii titulari ai completului optasera pentru solutii diferite. Mai exact, judecatoarea Cristina Arghir pentru condamnare, iar judecatorul Stefan Pistol pentru achitare.
In exceptia de nelegalitate, Liviu Dragnea arata ca judecatorul Constantin Epure a fost bagat in complet in mod arbitrar, fara sa fi existat vreo tragere la sorti, cu ignorarea oricarei reguli care sa respecte exigentele de impartialitate prevazute delege, fiind practic desemnat prin vointa presedintelui Sectiei penale de la acea vreme, Mirela Popescu.
Nu in ultimul rand, Liviu Dragnea reclama nerespectarea legii de catre ICCJ in ceea ce priveste specializarea completului. Mai precis, liderul PSD precizeaza ca, desi este acuzat de pretinse fapte de coruptie, nu a fost judecat de un complet specializat in fapte de coruptie, asa cum cere imperativ Legea 78/2000.
Potrivit fostului ministru de justiție Robert Cazanciuc, un complet nelegal este motiv de nulitate.
"Sunt diverse dispoziții care la un moment dat sunt avute în vedere pentru constituirea unui complet de judecată. Un lucru este cert: constituirea nelegală a unui complet de judecată este un motiv de nulitate. Cu siguranță vor trebui să țină cont atunci când vor pronunța motivarea soluției, cu atât mai mult cu cât au fost invocate motive de atac", a spus Robert Cazanciuc, la "Punctul de Întâlnire".
