Parlamentul României a adoptat săptămâna trecută un proiect de lege privind darea în plată, România devenind al doilea stat din Uniunea Europeană, după Spania, în care ar putea fi aplicat, la nivel de lege, principiul “datio in solutum”, dacă președintele Iohannis va promulga legea.
Bancherii au declarat că vor cere președintelui să nu promulge legea deoarece ei consideră că este neconstituțională și au subliniat că Directiva 2014/17/UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale urma să fie implementată în ianuarie, iar legea adoptată de Parlament ar veni în contradicție cu prevederile directivei.
MAE arată, în punctul de vedere transmis Profit.ro, că Directiva 2014/17/UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale, publicată în februarie 2014, stabilește obligația armonizării maximale a legislației statelor membre doar în două privințe.
Astfel, ținând cont de diferențele de pe piețele statelor membre la contractele de credit ipotecar, directiva prevede o armonizare maximală privind fișa europeană de informații standardizate (FEIS) și calculul dobânzii anuale efective (DAE).
MAE subliniază însă că, și în această situație, prevederi precum cea adoptată de Parlamentul României, care permite stingerea datoriei unui debitor către bancă prin predarea imobilului ipotecat, sunt permise de directiva europeană.
“Directiva permite statelor membre să mențină sau să introducă dispoziții mai stricte decât cele prevăzute în acele domenii despre care nu se precizează clar că fac obiectul unei armonizări maximale”, a precizat pentru Profit.ro Ministerul Afacerilor Externe.
MAE arată totodată că, la articolul 28, alineatul (4), privind arieratele și executarea silită, directiva UE interzice în mod explicit statelor membre să se opună înțelegerilor de tipul dării în plată dintre client și bancă.
“Statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanției este suficient pentru a rambursa creditul”, stabilește directiva.
Același articol, la alineatul (5), arată că statele membre trebuie să instituie proceduri pentru a se permite depunerea tuturor eforturilor în vederea obținerii celui mai bun preț pentru bunul imobil care face obiectul executării silite, dar în cazul unei sume restante rezultate în urma executării, consumatorul trebuie protejat.
"În cazul în care rămâne datorie de rambursat în urma procedurii de executare silită, statele membre asigură instituirea de măsuri în vederea facilitării rambursării, cu scopul de a proteja consumatorii", prevede textul directivei.