Rusia ar dispune de o rețea extinsă de agenți la nivelul conducerii grupării Statul Islamic (SI) întrucât pe plan militar gruparea jihadistă este condusă de foști ofiţeri ai lui Saddam Hussein, fost aliat al URSS, iar ulterior al Rusiei, a declarat joi cunoscutul politolog rus Stanislav Belkovski, într-un interviu la postul de radio Eho Moskvî, citat de portalul baltic
delfi.lt.
'Această agentură extinsă la nivelul conducerii ISIS se datorează faptului că pe plan militar gruparea este dirijată de foști baasiști (partidul Baas, la guvernare în Irak în timpul lui Saddam Hussein), de foști reprezentanți ai armatei lui Saddam. Aceștia sunt, de fapt, oameni foarte apropiați de URSS și de Rusia. Serviciile secrete ruse dispun de o rețea extinsă de agenți în acest mediu încă de pe vremea războiului dintre Iran și Irak și chiar mai devreme', a afirmat Belkovski, în emisiunea 'Osoboe mnenie'(O altfel de opinie) de la postul de radio citat.
Pe vremuri, toate aceste afaceri legate de Orientul Mijlociu erau supervizate de fostul premier Evgheni Primakov (decedat în iunie 2015, la vârsta de 85 de ani), ex-ministru de externe, ex-director SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei). De altfel, Primakov a fost trimis de Putin la Bagdad, înainte de intervenția americană din 2001 în Irak, pentru a-l convinge pe Saddam Hussein să predea puterea și să accepte organizarea de noi alegeri pentru a evita o intervenție străină, după cum a relatat la acea epocă presa rusă.
'Acesta a fost în ultimii săi ani de viață un foarte apropiat prieten al lui Vladimir Putin, după o lungă perioadă în care s-a ținut departe de el', spune Stanislav Belkovski, care nu a exclus posibilitatea ca Moscova să fi deținut unele informații despre pregătirea atentatelor din 13 noiembrie de la Paris.
Cu toate acestea, agențiile secrete ruse nu au putut să prevină prăbușirea avionului de pasageri Airbus A321, al companiei ruse Metrojet, cu 224 de pasageri la bord în Peninsula Sinai la sfârșitul lunii octombrie. Moscova, care a respins la început pista teroristă în cazul avionului Metrojet, a recunoscut că, într-adevăr o bombă a explodat la bord abia după atacurile de la Paris, a remarcat, între altele, același analist.
În acest context, Stanislav Belkovski, autorul volumului 'Putin — o biografie interzisă' (apărută și în limba română în 2014), observă faptul că 'Putin a fost incredibil de sentimental vinerea trecută, în seara în care au fost comise atentatele de la Paris', detaliu ce i-a sugerat lui Belkovski că s-ar putea ca autoritățile ruse să fi avut totuși 'unele informații despre iminența unor atacuri' în capitala franceză.
'Putin, de regulă, se blochează atunci când nu știe ce să facă, sau atunci când ceva nu îi este cunoscut. Dispare, pur și simplu. Așa a fost când s-a scufundat submarinul nuclear Kursk (august 2000), în timpul luării de ostatici la teatrul de pe Dubrovka (octombrie 2002), în timpul luării de ostatici la Beslan (septembrie 2004). El mereu dispare undeva. Iar aici, imediat după atacuri, a ieșit cu o declarație Peskov (Dmitri, purtătorul de cuvânt al lui Putin) care a spus că este o tragedie cumplită și dintr-o dată a vorbit și președintele rus', a spus Belkovski, căruia deseori i se reproșează abordări inspirate din diverse teorii conspiraționiste.
Vladimir Putin a legat atacurile de la Paris de catastrofa aviatică din Sinai, subliniind necesitatea unei coaliții lărgite antiteroriste, care ar readuce Rusia — izolată pe plan internațional după criza din Ucraina — în cadrul comunității internaționale, a afirmat reputatul politolog.